Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 16-12-2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Razvan Barbulescu
Titlul articolului: Borfaşii cimentează prietenia romăno-italiană
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-editorial/borfasii-cimenteaza-prietenia-romano-italiana-112158.html


CHESTIUNEA ZILEI

Deşi cazul Mailat părea să strice relaţiile dintre urmaşii lui Burebista şi patria lui Romulus & Remus, istoria celor două ţări şi mai ales prezentul se impotrivesc cu inverşunare. Mai mult decăt atăt, prietenia romăno-italiană se cimentează de la o zi la alta, graţie cui credeţi? Graţie prieteniei borfaşilor pe care Cioroianu voia să-i dea pustiei. Dar şi mulţumită unor carabinieri tămpiţi. Ceea ce s-a intămplat la doi paşi de Gara din Pescara, acum căteva nopţi, e de pomină. Au scris ziarele italieneşti.


La ora la care călătorilor li se bălăngăneau capetele adormite in drum spre Torino, un carabinier cu privire inteligentă freca un telefon mobil de fiţe. Butona in draci, incăntat ca tineretul studios, intre Regie şi Piaţa Muncii. Doar că nu ţopăia idiotul. Au scris-o ziarele italieneşti. La un moment dat, trec prin preajmă doi manglitori oneşti, dar fără somn. Unul de-al nostru, unul de-al lor. Giano şi Gianni. Prieteni. O flendureau ei aşa, din vagon in vagon, cănd au dat cu ochii de prost. Din respect pentru uniformă şi instituţia pe care o reprezintă, borfaşii l-au salutat. Fatalitate insă, privirile li s-au lipit cu superglue de telefonul de fiţe al carabinierului. L-au abordat cu căldură şi au inceput să-l laude, holbăndu-se la mobil. Marfă. Că ce mişto e uniforma, ce sculă de telefon, l-au intrebat dacă are copii, la ce grădiniţă ii dă, dacă ţine cu Lecce (de unde venea trenul) sau cu Juve. Şi blegul de carabinier a pus botul, măndru de parcă l-ar fi ridicat in grad. După căteva minute, sătui de simpozion, Giano şi Gianni s-au infipt la mobil, hotărăţi să coboare la Pescara. S-a trezit insă măndria in organ şi de aici nebunia. A dat alarma şi a luat-o la goană bezmetic prin tren, urlănd in italiană. Au scris-o ziarele. Călătorii au crezut că e seism sau deraiere şi au sărit pe geam, ca studenţii vietnamezi la cutremur, in ’77. Borfaşii aveau un avans considerabil faţă de fraierul cu telefon, dar s-au trezit cu un altul, unul căt malu’, un fel de rol episodic in piesele istorice, halebardier 3. Bine sincronizaţi, Giano şi Gianni i-au sucit măna, prinzăndu-i-o in uşă, cu găndul bun să-l calce in picioare. I-a dibuit insă Giano ceasul şi a invins caracterul. Revelaţia i-a fost fatală. Au sărit carabinierii din tren pe borfaşi şi i-au umflat. Pe Gianni şi pe Giano, un manglitor italian prieten la cataramă cu un manglitor romăn.


Morala. Poate pricepe odată şi Guvernul Prodi pilda istoriei noastre comune: săngele apă nu se face. Aşa că mai bine le-ar lua dracului carabinierilor cretini telefoanele şi ceasurile tupeiste, in stare să pervertească minţile găinarilor italiano-romăni, truditori neobosiţi pentru integrarea europeană. Chiar şi in trenurile de noapte.


In altă ordine de idei şi fără legătură cu cele de mai sus, altă ştire mişto. Francezii şi-au luat de la gură şi au dat fiecărui rom căte 300 de euroi (plus 100, de fiecare copil), ca să facă sărbătorile acasă, in Romănia. Bine imbrăcaţi, bine hrăniţi, plini de bagaje hoaţe, la aeroport romii şi-au arătat metalul camerelor tv şi i-au liniştit pe francezi, asigurăndu-i că de la 5 ianuarie sunt la lucru pe Champs Elysees.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.